sâmbătă, 30 iunie 2012

Pensiile militare pe alte meleaguri si Proiectul Mioritic al Noii Legi a Pensiilor Militare in Romania (I - Cum e pe la altii?)

"Motto: Istoria Romaniei si cea universala au demonstrat ca in conflictele armate, intotdeauna sacrificul suprem l-au dat militarii de cariera, soldati, gradati, subofiteri si ofiteri din fortele ministerelor de razboi (similare M.Ap.N.). Ori in noul proiect de lege al pensiilor militare, rezulta ca un conflict armat se poate purta la fel de bine cu functionari publici (cu statut special) care au regim civil sau cu civili imbracati peste noapte in uniforme militare si avansati in grade militare! Prin urmare, Romania nu are si nu va avea nicio problema in conflictele militare, M.Ap.N. poate fi chiar desfiintat!"



UNDE SUNT PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CARIEREI MILITARE
IN PROIECTUL DE LEGE?

Acest proiect se afla postat pe pagina Departamentului Juridic din 2 iunie 2012. Este prezentat ca fiind elaborat de specialistii M.Ap.N.. O precizare interesanta a Departamentului Juridic: "Rugam a fi analizat, completat, amendat, de catre specialistii in domeniul juridic si in finante din toate filialele." Elementul inedit este ca pecizarea mentionata limiteaza din start participarea la proiect nu numai a specialistilor in resurse umane, dar si a militarilor de cariera, fiind cooptati in exclusivitate militari care conform Conventiei a III-a de la Geneva sunt clasificaţi ca "necombatanti".

Elaborarea unui astfel de proiect, ar trebui sa fie cel putin in M.Ap.N., responsabilitatea Directiei Management Resurse Umane, dupa principiile universal valabile ale managementului: se numeste un manager de proiect din cadrul resurselor umane - care trebuie sa fie deja specialist in pensii militare iar daca nu este, e obligat sa se informeze (legile privind pensiile militare sunt publice in statele NATO, pentru operativitate maxima continutul acestora poate fi solicitat prin atasatii militari, astfel ca in 24-72 de ore pot fi primite chiar de la statele respective, gata traduse), se formeaza o comisie care include personal din Directia Personal si Mobilizare, specialisti in domeniul juridic si in finante care si dumnealor trebuie sa consulte in primul rand legile privind pensiile militare in alte state, si abia apoi colectivul trece la elaborarea proiectului. Dupa elaborare, proiectul se trimite spre dezbatere catre beneficiari (format scris sau electronic), respectiv catre militarii activi - prin categoriile de forte ale armatei si catre asociatiile de rezervisti - prin reprezentantii acestora, avand inscrise pe ultimele file pagini cu rubrici privind amendamentele, propunerile si observatiile primite de la viitorii beneficiari. Proiectul se reintoarce la comisia de elaborare, se analizeaza si se opereaza amendamentele, propunerile si observatiile primite dupa dezbatere, se redacteaza forma finala a proiectului de lege, se avizeaza de comandantii militari (seful SMG), se aproba de catre secretarii de stat si ministrul apararii nationale si care il trimit, intr-un final, catre legiferare.


IN PROIECTUL DE LEGE,
CONCEPTUL DE BAZA AL PENSIILOR MILITARE ESTE FACUT K.O.

Conceptul pensiilor militare, de la SUA la Europa, are la baza cateva elemente care in proiectul prezentat sunt ignorate complet, astfel:

I. Pensiile militare se acorda pentru o vechime minima stricta in serviciul militar, iar numarul de ani cel mai frecvent intalnit pentru a indeplini aceasta conditie este 20. Serviciul militar inseamna orice forma de serviciu militar, in cazul Romaniei: militar in termen, militar cu termen redus, elev/student in institutiile de formare a cadrelor militare, cadru militar, soldat/gradat profesionist.

Vechimea minima in serviciul militar este in fapt si un test de anduranta in serviciul militar, de la stat la stat - poate fi stabilita orice vechime minima rezonabila in serviciul militar, insa de la care nu trebuie sa existe derogari. Acele prevederi din proiectul de lege la care in forma anticipata sau anticipata partial se ajunge in situatia in care se poate primi pensie militara si dupa numai 15 sau 10 ani de serviciu militar, constituiesc deviatii de la conceptul original de vechime minima in serviciul militar si de la conceptul de pensie militara, in general: pensie anticipata sau anticipata partial se poate acorda raportata eventual la vechimea standard (completa) in serviciul militar, insa intotdeauna trebuie sa existe o vechime minima unica in serviciul militar de la care sa nu se faca rabat.


II. Pensii militare in SUA (probabil si in Canada, Japonia, Israel - este datoria DMRU sa se intereseze si despre situatia din alte state)


De la acest concept de vechime minima de 20 de ani in serviciul militar ca si conditie elementara pentru obtinerea unei pensii militare, in SUA - ca stat generator al celei mai mari forte militare ale lumii, se intampla astfel:

- militarii SUA, indiferent de grad si rang, au dreptul la pensie militara dupa cei minim 20 de ani in serviciul militar (in trecut limita a fost de 10, apoi 15 ani);

- nu se poate obtine pensie militara sub vechimea minima de 20 de ani in serviciul militar;

- nu exista limita de varsta, ci doar conditia de vechime mimina in serviciul militar - asadar, exista militari SUA cu pensie militara la varsta de 38 de ani;

- statistica insa spune si alte lucruri: doar 17% dintre militari (soldati, subofiteri, ofiteri) ajung la vechimea minima necesara de 20 de ani pentru a abtine o pensie militara (cei mai multi dintre beneficiarii de pensii militare, provin in mod cert dintre subofiteri si ofiteri, nici macar acestia in totalitate). Deci, din totalul de 100% persoane care intra in serviciul militar american, majoritatea de 83% abandoneaza sistemul inainte de implinirea baremului minim de vechime pentru a obtine o pensie militara, iar pentru 10-15 sau 19 ani si 6 luni vechime in serviciul militar, nu se primeste niciodata pensie militara (in trecut cand speranta de viata era mai scazuta, s-a acordat pentru 10 ani, apoi pentru 15 ani de serviciu militar). Prin urmare, pensia militara constituie un factor atractiv pentru cetatenii americani care doresc sa lucreze in sistemul militar si cu toate acestea, doar 17% din cei care intra in sistem, ajung sa o si obtina. Eliminarea conceptului de pensie militara ar reduce in mod previzibil pana la desfiintare si acel nucleu de 17% reprezentat (majoritar) de cadre militare care au rezistat in sistem cei minim 20 de ani (si care au trecut in fapt si un test mimim de anduranta in serviciul militar), urmarea inerenta fiind ineficientizarea armatei prin deprofesionalizarea ei;

- nu exista ca in Europa, limita de varsta in serviciul militar ca o a 2-a conditie obligatorie de obtinerea a unei pensii militare, fiind necesara doar vechimea minima in serviciul militar. Este explicabil, in SUA este aplicat principiul brut al andurantei in serviciul militar - rezista fiecare cat poate, apare autoselectia: in mod cert un militar care a reusit sa devina maior va rezista mai mult in serviciu decat un sergent care va ramane mai departe sergent, cei 2 au deja cerinte fizico-psihice net diferite in serviciul militar, mult mai ridicate in cazul sergentului, decat al maiorului - fapt pentru care sergentul va abandona sistemul inaintea maiorului. La fel se intampla in cazul unui colonel vs. capitan - capitanul va parasi sistemului inaintea colonelului, de aceea in SUA, doar 17% dincei care intra in sistem (soldati, subofiteri, ofiteri) ajung sa primeasca o pensie militara;

- baza de calcul: 2 variante obligatorii care au la baza principiul bonificatiei pentru fiecare an in plus peste vechimea minima de 20 de ani in serviciul militar si una optionala care are la baza principiul penalizarii pentru fiecare an in minus in serviciu fata de vechimea standard (atentie: conceptul de vechime-standard nu e acelasi lucru cu conceptul de vechime-completa existent in Romania, vechimea standard poate fi depasita in serviciu) de 30 de ani in serviciu. Prima varianta obligatorie: pentru militarii intrati in sistem inainte de 08.09.1980 - vechime minima in serviciu de 20 de ani si pensie militara echivalenta cu 50% din valoarea ultimei solde, la care se adauga 2,5% pe an pentru fiecare an in plus. Rezulta ca dupa 30 de ani de serviciu militar, cuantumul pensiei militare ajunge la 75% si dupa 35 de ani - la 87,5% din valoarea ultimei solde in serviciul militar. Teoretic, dupa 40 de ani de serviciu militar, cuantumul pensiei militare ajunge la 100% din valoarea ultimei solde - insa baremul este extrem de greu de indeplinit, intrucat pe masura ce inainteaza in varsta, militarii americani ca orice alti militari de planeta - nu mai fac fata testelor de anduranta necesare a fi trecute pentru indeplinirea misiunilor operationale. A 2-a varianta obligatorie: pentru militarii intrati in sistem dupa 08.09.1980 sistemul HIGH-36: media aritmetica a celor mai mari 36 de solde lunare din cariera (de regula - ultimii 3 ani, dar nu neaparat), mai departe se aplica algoritmul precizat anterior (50% pentru 20 de ani, 2,5% in plus pentru fiecare an ce depaseste vechimea mimima de 20 de ani). De retinut componenta democratica: tratament diferit in functie de legislatia cunoscuta si acceptata de militari la intrarea in sistem, nu se schimba nimic in cazul militarilor carora statul le-a garantat calculul pensiei pe baza ultimei solde, nimic retroactiv, calculul pe baza ultimelor 36 de solde se aplica doar militarilor care au intrat in sistem dupa aparitia acestei legi. Varianta a 3-a optionala: militarii americani intrati in serviciu dupa 01.08.1986, pot alege sistemul de pensionare + bonificatie REDUX (experimental - in linii mari, imita modelul european al vechimii complete si al penalizarii pentru pensiile anticipate, numai ca in varianta americana nu exista vechime completa, ci standard si care poate fi penalizata pentru anii in minus, dar si bonificata pentru anii in plus) care prezinta urmatoarele particularitati: punct de pornire 30 ani de vechime-standard in serviciul militar (vechimea-standard e o vechime de tip target, nu exista notiunea de vechime completa, acea vechime standard poate fi depasita) = 75% din media ultimelor 36 de solde, de la care se scad 3,5% pentru fiecare an in minus sub vechimea-standard de 30 de ani (vechimea minima in serviciu fiind tot obligatorie), se adauga 3,5% pentru fiecare an in serviciu peste vechimea standard de 30 de ani, iar ca bonus pentru cariera de minim 30 de ani se acorda 30 000 $ la iesirea din sistem. Pentru sistemul REDUX se poate opta in anul 15 al serviciului militar (contract) si are o paricularitate: plecand mai devreme de 30 de ani din serviciul militar, nu numai ca nu se primeste bonusul de cariera, dar penalizarea este si de 3,5% pentru fiecare an in minus - astfel ca la plecarea din sistem sub 30 de ani vechime, militarii care au optat pentru HIGH-36 (fara bonus de cariera) primesc pensii mai mari decat colegii lor care au aplicat pentru REDUX si nu si-au respectat contractul (scazand 3,5% pe an se ajunge ca la 20 de ani vechime baza de calcul sa fie de 40% pentru REDUX, in timp ce la HIGH-36 baza de calcul pentru 20 de ani vechime este de 50%. Cele 2 tipuri de pensii ajung la valori egale abia in anul 30 de cariera = 75% din media soldelor pe ultimii 3 ani. Depasind cei 30 de ani de cariera standard, REDUX reprezinta un avantaj fata de HIGH-36 - in cazul REDUX se adauga 3,5% pentru fiecare an in plus fata de cei 30, in timp ce la HIGH-36 se adauga 2,5% in plus fata de cei 30). Indiferent de variante si optiuni, pensia militara poate depasi valoarea ultimei solde (media ultimelor 36 de solde): la 41 de ani vechime, in variantele obligatorii se ajunge la 102,5%, iar in sistem REDUX se ajunge deja la 110%;

- orice cetatean american, civil sau militar, daca doreste pensie privata (civilii neavand o alta optiune - nu exista sistem public de pensii) se asigura in sistemul privat de asigurari, optional - este problema de responsabilitate a fiecaruia. Prin urmare, militarii se pot asigura in sistemul privat, chiar daca au dreptul la pensie militara - fapt pentru care vor primi 2 pensii: cea din sistemul privat (la o varsta stabilita in contractele individuale cu fondurile de pensii, de regula 65 de ani) si cea militara in functie de numarul de ani in serviciul militar;

- dincolo de denumire, in mod faptic, pensia militara americana este o renta militara;


CONCLUZIE: conceptul de baza al pensiei militare in SUA, "desparte apele", astfel: pensie militara este independenta fata de orice alt sistem, implica un numar de ani minim in serviciul militar real si nu echivalat cum a aparut in mod artificial in actualul proiect de lege, nu se cumuleaza si nu se intersecteaza cu niciun alt tip de pensie, cuantumul ei depinde doar de vechimea efectiva in serviciul militar - fara artificii "mioritice" in genul ca "funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar", de pensie militara beneficiaza doar personalul din US Army si personalul militarizat din alte structuri (este datoria MAI, SRI, M.A.I., S.P.P. si S.T.S. sa se intereseze daca angajatii Politiei, Penitenciarelor, telecomunicatiilor speciale, CIA & FBI sunt si ei beneficiari de pensii militare sau nu si sa comunice rezultatul public despre care stim astfel: doar cei cu statut militarizat din respectivele institutii beneficiaza de pensii militare - max. 20% si nu toate "fatucile si "orientatii" care se cred militari, dar nu stiu sa foloseasca o arma si nu nici nu au atributii in vreun conflict armat), nu exista concept de vechime completa in serviciul militar, ci doar de vechime mimima si standard, baza de calcul a pensiei poate depasi 100% din valoarea ultimei solde (media ultimilor 3 ani). Pe de alta parte, intrucat exista 2 baze de calcul (exceptand pe cea de-a 3-a optionala) care functioneaza in paralel, diferentiate de data de 08.09.1980 ca data a intrarii in sistem (pensie militara pe baza ultimei solde sau pe baza mediei ultimelor 36 de solde), statul american isi respecta contractele diferite incheiate cu militarii sai in perioade si cu prevederi diferite, chiar daca acest fapt presupune reglementari diferite pentru contingente diferite. Acest fapt face parte din managementul carierei militare, cariera care incepe cu prima zi de intrare in serviciul militar si se incheie cu serviciul in rezerva (retragere), pensia militara si perioada pensionarii fiind parte a carierei militare si a managementului carierei militare. Referitor la rezervistii actuali romani, trebuie sa se aplice aceeasi regula a democratiei veritabile precum in SUA, respectiv cei care s-au pensionat in baza L. 164/2001 si 179/2004 trebuie sa beneficieze pana la disparitia din viata de prevederile legilor respective (eventual militarii in rezerva astazi trebuie sa aiba posibilitatea de optiune de a se transfera in alte legi, fara a fi obligati). Principiul trebuie extins si asupra militarilor activi astazi, intrucat militarii activi de astazi au intrat in sistemul militar cu aceste legi integrate in cariera militara, iar o noua lege a pensiilor militare trebuie sa vizeze doar pe militarii care intra in sistem dupa aparitia acelei noi legi (eventual militarii activi de astazi, sa aiba posibilitatea de optiune si care intareste de asemenea, aspectul democratic). Aceasta este conceptul de baza al pensiilor militare, provine din SUA si este importat de Europa.



III. Pensii militare in Europa



Diversitatea europeana: in Marea Britanie militarii pot beneficia de pensie militara acordata imediat dupa minim 18 ani de serviciu militar si 40 ani varsta, plus 2 sume forfetare: una la pensionare de stabilizare familiala si una la 65 de ani - bonus. Pentru mai putin de 18 ani de serviciu (minim 2 ani), militarii britanici nu beneficiaza de pensie militara imediata, ci de renta militara separata calculata la nr. de ani in serviciul militar, care se adauga la pensia civila la implinirea varstei de 65 de ani. Pentru cei cu vechime mai mare de 12 ani in serviciu dar mai putin de 18 ani, la trecerea in rezerva se primeste si o prima de stabilizare familiala, urmand ca la 65 de ani sa primeasca si renta militara.


In Europa, conceptul de baza al pensiilor militare existent in SUA, este pastrat nealterat la majoritatea statelor:

- este o impusa o vechime minima (soldati/gradati, subofiteri, ofiteri - fie unica, fie departajata pe categorii de personal) in serviciul militar (deci nu in orice serviciu) pentru a obtine pensie militara, iar aceasta este la majoritatea statelelor europene, in medie - tot de cca. 20 de ani ca si in SUA. De la aceasta medie pot sa apara oscilatii in minus sau in plus, insa ca principiu de baza, cu cat militarii unui stat sunt angrenati mai frecvent in operatiuni militare (in Europa, militarii francezi si britanici sunt cel mai frecvent implicati in operatiuni militare), cu atat vechimea minima in serviciul militar necesara obtinerii unei pensii militare este mai redusa;

- cuantumul pensiei militare este direct proportional doar cu vechimea in serviciul militar, nu in orice serviciu: nu se poate acorda pensie militara pentru o vechime totala care sa insumeze vechimea in serviciul militar, cu vechimea in domeniul civil. Pensia militara este si trebuie sa ramana independenta fata de orice alt sistem: pentru anii lucrati in serviciul militar si doar in serviciul militar, militarii primesc pensie militara, pentru anii lucrati in domenii civile, militarii primesc pensii civile;

- in statele europene unde exista si sisteme private de pensii, militarii ca si cetatenii civili, se pot asigura benevol la fondurile private de pensii, fapt pentru care militarii pot beneficia pe langa pensia militara acordata de stat si de o pensie in sistem privat;

- cuantumul pensiilor militare se raporteaza (de regula) la ultima solda in activitate (principiul initial american), cu o baza de calcul care are ca punct de plecare fie principiul bonificatiei (porneste de la vechimea minima in serviciul militar si care este tot de cca. 50% pentru 20 de ani; de la stat la stat, exista usoare oscilatii - baza poate fi cuprinsa intre 44%-60% pentru 15-20 de ani vechime minima in serviciul militar; cuantumul creste proportional cu cca. 2%-3% pentru fiecare an vechime in serviciul militar adaugat la vechimea minima in serviciu militar), fie principiul penalizarii pentru fiecare an in minus fata de o vechimea standard de 30 de ani (similar modelului american REDUX). Aceste baze de calcul nu includ bonificatiile pentru grupele de munca si care se adauga separat la cuantumurile de baza - de exemplu, in cazul militarilor francezi, fiecare an petrecut in misiuni in teatrele de operatii sau in fostele colonii franceze, se transforma la calculul pensiei, in 3 ani de vechime in serviciul militar;

- este pastrat aspectul de renta militara al pensiei militare, iar state precum Germania, folosesc chiar acest termen de renta (RENTE pentru militari, PENSION pentru civili);

Diferentele esentiale fata de SUA sunt umatoarele:

- in Europa, pe langa sistemul de pensii private, exista dupa cum se cunoaste si cel al pensiilor in sistemul public si care, in fapt, este cel traditional in Europa;

- in statele europene unde exista sisteme publice, toti cetatenii civili sunt asigurati obligatoriu in sistemele publice, fapt pentru care beneficiaza de pensii in sistemul public;

- pentru perioadele lucrate in domeniul civil, militarii sunt tratati dupa cum este normal ca fiind cetateni civili, deci pentru acele perioade si doar pentru acelea, si militarii sunt asigurati obligatoriu in sistemele publice, fapt pentru care beneficiaza si de pensii in sistemul public corespunzatoare vechimii in domeniul civil, iar pensia in sistem public nu are legatura nici cu pensia militara, nici cu cea privata;

- pensiile pot fi pur militare dupa conceptul SUA sau in forma mixta (ultimele alterneaza conditia de vechime minima in serviciul militar cu o conditie suplimentara prin care se impune si o limita de varsta in serviciul militar);

- legiferarea pensiilor militare poate fi realizata prin acte normative de sine statatoare sau sub forma unor capitole distincte in legi unitare de pensionare;

Nota: In Romania s-a creat un sistem mixt de pensii publice si private, insa spre deosebire de alte tari, Romania a devenit singurul stat european si din lume in care, pentru cetatenii (sub 45 de ani) asigurarea in sistem privat nu este o optiune, ci este obligatorie. A aparut astfel notiunea de pensie privata obligatorie (Pilonul II) care este un non-sens si arunca in aer, atat conceptul de stat, cat si pe cel cel de privat: nimic ce este privat nu poate fi obligatoriu, iar un stat care prin lege deturneaza bani publici catre fonduri private nu poate fi decat un stat profund corupt. Acea contributie de 10,5% platita catre stat de catre cetatenii sub 45 de ani varsta, este deturnata partial de stat catre fonduri private, asa incat cetatenii din aceasta categorie, dezinformati in mod voit de catre stat - stiu ca vor primi 2 pensii, una de la sistemul public, una de la un fond privat. Ceea ce nu cunosc cetatenii este ca cele 2 pensii sunt in limita aceleiasi contributii de 10,5%, astfel ca pensia primita de la stat va fi in limita unei contributii de 4,5% (o pensie derizorie de cca. 40% din valoarea celor actuale), iar cea de la fondul privat in limita unei contributii de 6%. Daca la aceasta data statul poate prezenta un algoritm de calcul pentru pensia in sistem public, fondurile private nu au prezentat inca niciun algoritm, insa principiul fondurilor private este de returna banii cetatenilor, fara obligativitate de indexare sau dobanzi - iar in limita aceea de 6% este previzibil ca pensia provenita din fondurile private poate fi mai mica decta chiar cea de la stat din limita de contributie de 4,5%;

- in Europa apare si conceptul de limita de varsta impusa in serviciul militar ca si conditie (in afara de vechimea mimima in serviciul militar) de obtinere a unei pensii militare, concept inexistent in SUA. Este explicabila diferenta: armatele europene au fost si sunt implicate mult mai putin in actiuni militare spre deosebirea de cea a SUA, prin urmare cerintele fizice si psihice specifice operatiunilor militare, au fost si sunt mai putin solicitante pentru militarii europeni. Tinand cont totusi ca si armatele europene au ca scop al existentei tot interventiile in actiuni militare si nu paradele militare, actiuni militare care pot surveni oricand si neexistand teste de anduranta pe baza principiului "fiecare rezista cat poate" care sa fie probate pe scara larga in actiuni militare precum in armata SUA, s-au introdus limite de varsta astfel incat armatele europene sa nu fie nevoite sa intervina militar cu soldati, subofiteri si ofiteri combatanti, deveniti "ineficienti" datorita varstei inaintate. Limitele de varsta in serviciul militar, variaza de la stat la stat, avand o anume flexibilitate - insa nu exista niciun stat in care sa nu apara limita de varsta pentru militari: aceasta limita de varsta este mai redusa pentru militarii care se expun nemijlocit actiunilor militare (soldati/gradati, subofiteri, ofiteri de rang inferior) si creste cu cat personalul se indeparteaza de implicarea directa in actiunile militare. Pe de alta parte, limitele de varsta in serviciul militar sunt mereu mai reduse pentru militarii din trupele combatante - indiferent de grad, fata de limitele de varsta pentru militarii din trupele necombatante, ceea ce este normal: cerintele fizico-psihice pentru un militar combatant, sunt mult mai ridicate decat cele ale unui militar din trupele auxiliare (necombatante). Astfel, la varsta de 60 de ani: un soldat/sergent/capitan din trupele speciale nu mai are randament in indeplinirea misiunilor lui, insa un soldat/sergent/capitan din corpul medical isi poate indeplini misiunile chiar si la aceasta varsta; aceeasi situatie se intampla in cazul unui maior de infanterie vs. un maior din corpul juridic sau a unui colonel din trupele de parasutisti vs. un colonel din corpul financiar. Exemplu: in Franta - limita de varsta in serviciul militar este de 15 de ani pentru soldati si subofiteri (in crestere graduala spre 20 de ani) si de 25 de ani pentru ofiteri; in Italia, limita de varsta pentru militarii din trupele combatante este redusa cu 7 ani fata de militarii din trupele auxiliare, fara ca militarii din trupele combatante sa fie penalizati. Statele europene au limitele de varsta in serviciul militar adaptate la standardele si speranta de viata din tarilor lor;


Limite de varsta in Germania la standardul de viata al cetatenilor si militarilor germani

Nota pentru cuvinte mai putin cunoscute: Oberst=colonel, Oberstleutnant=locotenent-colonel, Stabshauptleute=capitani in statele majore, Leutnante bis Hauptleute=de la locotenent la capitan (la trupa), Unterofizziere=subofiteri, Offz BO41=ofiteri in aviatia de incercare, Generale sowie OffzFachDstBW=generali si ofiteri auxiliari (ofiteri auxiliari=finante, juristi, magistrati), BesGr=grupa speciala de munca). De remarcat: raportat la standardul de viata si nivelul de trai, nici Germania nu isi permite sa pensioneze tot personalul militar la aceeasi varsta, doar in Romania s-a reusit neperformanta aceasta.


- exista cateva state care au deviat de la conceptul american de baza si si-au integrat militarii in sisteme aparent semi-contributive, insa la o analiza mai detaliata rezulta alte date: prin grupele de munca si bonusurile de cariera (precum Meritul Militar in Romania) acordate la o medie de cca. 5 ani de serviciu militar, pensia anticipata poate ajunge la valoarea ultimei solde in activitate pentru numai 15-20-25 ani de serviciu militar;

- pentru o vechime mai mica in serviciul militar decat vechimea minima admisa pentru obtinerea unei pensii militare, nu se primeste pensie militara, insa pentru acei ani se primeste o renta separata care se adauga la pensia obtinuta in sistem contributiv civil si la varsta impusa de sistemul civil, renta proportionala cu nr. de ani lucrati in serviciul militar;


IV. Clasificarea COR. Toti militarii lumii civilizate (din care Romania nu face parte), fie ca sunt americani, europeni sau de pe alte continente, sunt integrati in Nomenclatorul International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08, in grupa majora "0" (zero). Aceasta clasificare ridica militarii lumii pe primele pozitii de salarizare in statele lor, iar salarizarea determina intotdeauna si nivelul pensiilor militarilor, fie ele pur militare sau mixte.


ISCO-08 INTERZIS IN ROMANIA: MILITARII LUMII FAC PARTE DIN GRUPA MAJORA "0"


Este un capitol mai aparte, insa este si o "bomba" internationala aruncata asupra politicienilor si cetatenilor romani rau-intentionati care desconsidera si denigreaza permanent armata romana. Din analiza clasificarii ocupatiilor impusa de ISCO-08, se pot trage concluzii certe. Desi Nomenclatorul International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08 a fost implementat si in Romania inca din anul 2009, guvernul de atunci (PDL/UNPR fidel regimului Basescu) i-a "sarit" pur si simplu pe militari din schema ocupatiilor existente in Romania. In HG nr.1.352/2010 de aplicare a ISCO-08 se face o referire vaga si incompleta la grupa majora "0", dar in ordinul de aplicare Nr.1.832/856/2011 - grupa majora "0" este eliminata pur si simplu, nemaiexistand militari in Romania. Mai este o "chichita": aceasta grupa majora "0" ii reaseza la locul lor pe cei din armata care au purtat sau poarta grade, nefiind insa militari " de cariera", ci simpli functionari deghizati in "uniforme militare" printre care si multi oportunisti.


NOTA: Aceasta prima parte a materialului a fost conceputa de un membru al filialei instruit in management cariera militara - incluzand problematica pensiilor militare, de catre expertii SUA. Poate fi preluat si dezvoltat de oricine are o expertiza necesara in acest domeniu, precum si de catre orice militar care cunoaste cum se procedeaza in alte state NATO, nu sunt necesare drepturi de autor, ci doar cei care preiau si dezvolta materialul, sa aiba spirit de militar de cariera. Urmatoarele 2 parti ale materialului vor fi concepute prin coparticiparea tuturor membrilor filialei, astfel incat la finalizarea materialului - concluziile rezultate din cele 3 parti sa poata fi expediate factorilor de decizie care se ocupa de problematica pensiilor militare.

miercuri, 27 iunie 2012

O ALTFEL DE CAMPANIE DE CONSTIENTIZARE - CERERE DE MODIFICARE A INSCRISURILOR FALSE DE PE CUPONUL DE PENSIE

MINISTERULUI APARARII NATIONALE


C E R E R E




Numele meu este ..............................................., sunt domiciliat în ......................... .............................................., fost ofiter M.Ap.N. trecut în rezerva la data de ......................, nr. dosar pensie 0355......................, CNP ...................................,


Va solicit urmatoarele:


1. Eliminarea cuvantului "MILITARE" din sintagma "PENSII MILITARE" inscrisa pe cuponul de pensie care imi este expediat lunar de catre M.Ap.N., intrucat de la data de 01.01.2011 nu mai exista pensii militare in Romania, iar inscrisul respectiv sub forma "PENSII MILITARE" constituie un fals.


2. Eliminarea referirii la gradul militar detinut la data trecerii in rezerva inscris pe cuponul de pensie. Mentionez ca gradele militare, desi conform art. 2 din L. 80/1995 au titulaturi unice atat pentru militarii activi cat si pentru militarii in rezerva, incepand cu data de 01.01.2011 acestea nu mai au si valori financiare unice, nemaifiind platite efectiv militarilor in rezerva. Prin urmare, pe cuponul de pensie imi este atribuit un grad militar cu valoarea financiara nula, ceea ce inseamna ca in mod faptic, eu nu detin niciun grad militar.


Va rog sa imi confirmati primirea acestei cereri.


Multumesc.


Nume, prenume ......................


Nota: se expediaza pe e-mail la adresa:srp@mapn.ro.


Campania este menita sa mai trezeasca din letargie nu doar institutiile statului, ci si pe noi!

sâmbătă, 16 iunie 2012

Filiala SCMD Curtea de Arges va vota USL tot in 2 pasi. Al 2-lea va fi in 2016 sau in 2020!

Ultimele evenimente petrecute pe scena politica demonstreaza ca sperantele membrilor SCMD, acelea ca USL va rezolva problema pensiilor militare, s-au dovedit a fi fost o mare minciuna. Concret, azi 16 iunie 2012, rezervistii romani se afla in urmatoarea situatie:

- niciunul dintre noi nu mai avem pensie militara si nu exista niciun proiect de lege care sa reinfiinteze pensiile militare in Romania, ci doar vorbe goale;

- cei carora in urma recalcularii pensiilor le-a crescut cuantumul, vor primi diferentele pana la data de 31.12.2012;

- nemaivorbind de pensii militare, cca. 27 000 de mii, avem si cuantumuri scazute si nu exista niciun proiect de lege care sa ne readuca noile pensii macar la acelasi cuantum din decembrie 2010 si sa ne recuperam sumele de bani retinute abuziv de statul roman, ci tot numai vorbe goale;

- celor 27 000 de mii care avem si cuantumuri scazute, noua stapanire USL ne-a aruncat un os: ramanem tot cu pensiile taiate, doar ca nu trebuie sa mai returnam statului si diferentele pentru anul 2011 - cica am fost "amnistiati" fiscal de parca am fost evazionisti;

In data de 30 mai 2012, premierul Ponta declara: "În Parlament, la Camera Deputaţilor, este un proiect de lege care va fi dezbătut în prima şedinţă, pe 11 sau 12 iunie, şi acolo probabil că decizia va fi să nu li se mai ceară acestor militari (...) să plătească din urmă, din 2011, ceea ce au încasat". Premierul a facut referire la proiectul de lege de mai jos:

Dupa cum se observa, proiectul de lege adoptat de Senat in forma sa initiala, spunea cu totul altceva: cei cu pensiile scazute, nu numai ca nu vom plati asa-zisele restante pentru anul 2011, ci vom primi pensiile in acelasi cuantum ca in 2010, plus diferentele fata de cuantumul din 2010 care ni se retin luna de luna incapand cu 1 ianuarie 2012. Prin urmare, prin mecanisme obscure, proiectul de lege care in forma sa initiala ne avantaja, a fost modificat in Camera Deputatilor si facut zob de USL si implicit si de ministrul Dobritoiu, astfel incat cei din categoria cu cuantumuri diminuate, ramanem cum am fost - adica si fara pensii militare si cu banii luati in continuare. Prin urmare camarila portocalie ne-a injunghiat frontal, iar USL ne-a dat lovitura de gratie "pe la spate".

Dl. ministru Dobritoiu, ne incurajeaza:


S-au infiintat inclusiv o comisie de lucru in M.Ap.N.. "Ministrul Apărării Naţionale a aprobat joi, 7 iunie a.c., constituirea Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale. Acest organism are drept misiune analizarea şi evaluarea situaţiei actuale a pensionarilor militari din perspectiva aplicării legilor 119/2010, 263/2010 şi a OUG 1/2011, în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze drepturile actualilor pensionari militari, cât şi cele ale viitorilor pensionari militari, în prezent în activitate." Din cate se observa din comunicatul M.Ap.N., comisia se ocupa de pensii ocupationale (pilonul III - pensie privata facultativa - L. 249/2004), nu de pensii militare de stat - doar ultimele fiind de fapt pensii de serviciu (ca la magistrati), si nu cele ocupationale. Pe de alta parte, comisia se ocupa de evaluarea aplicarii legilor 119/2010, 263/2010 si a OUG 1/2011. Interesant este ca presedintele comisiei, desi propus de SCMD, nu este militar de cariera, ci avocat - dintre cei care, de principiu, chiar daca sunt bine intentionati, nu cunosc practic nimic din privatiunile militarilor de cariera, nici legile care le reglementeaza si care contravin legilor mentionate in comunicatul M.Ap.N.:

Referitor la aceasta comisie sunt de asteptat urmatoarele:

- niciodata nu va observa ca pensia pe baza principiului contributivitatii are legatura directa cu veniturile obtinute in activitate, venituri care insa prin legea salarizarii unitare, la militari nu sunt calculate "unitar" pentru 5 zile lucratoare si 40 de ore pe saptamana, ci pentru 7 zile din 7 si 24 de ore din 24 [art. 92 (1)] si practic, de aici incepe tratamentul discriminatoriu acordat militarilor cu repercursiuni nefaste asupra contributiilor si pensiilor lor. Cum sa integrezi in asa zisa lege unitara de salarizare, cetateni despre care se considera ca au aceeasi pregatire echivalenta si desfasoara acelasi volum de munca, in aceeasi clasa de salarizare, in conditiile in care pentru militari salariile sunt raportate la zile calendaristice (7 zile din 7/24 de ore din 24), iar pentru ceilalti cetateni unitari veniturile sunt raportate la zile lucratoare (5 zile din 7/40 de ore pe saptamana)? Un arhivist si un maior au aceeasi clasa de salarizare 4.40, prin urmare au aceleasi venituri lunare, insa niciodata arhivistul nu va lucra nici macar un minut in plus fata de cele 40 ore pe saptamana (176 ore pe luna), pe cand maiorul ca orice alt militar poate fi obligat sa lucreze si 7 zile x 24 de ore = 168 ore pe saptamana (720 ore pe luna), pentru aceiasi bani ca arhivistul pentru doar 40 de ore pe saptamana (176 ore pe luna). Este primul lucru pe care trebuie sa il sesizeze acea comisie si este si argumentul principal de contracarare a tuturor celor care au considerat armata ca ar avea privilegii, intrucat militarii sunt integrati doar formal in lege unitara de salarizare, in acea lege toti unitarii sunt platiti la "tarif orar" - singura exceptie fiind militarii. Regimul special pentru militari care in fapt nu sunt salarizati ca ceilalti unitari, militarii avand realmente cele mai scazute venituri raportate la "tariful orar", impune in mod natural o lege speciala de salarizare pentru acestia, precum si o forma de compensare a muncii nenormate - cum ar fi o lege a pensiilor militare si care costa oricum mai putin decat plata militarilor la "tarif orar" ca in cazul celorlalti unitari, altfel orice demers ulterior devine un fals demers;

- niciodata nu va observa ca pensia pe baza principiului contributivitatii are legatura directa cu veniturile obtinute in activitate, venituri care insa prin Codul Muncii - lege complementara legii salarizarii unitare, sunt reglementate astfel: plata integrala a orelor suplimentare, plus 75% minim pentru fiecare ora suplimentara lucrata si inca un spor de 25% in plus pentru orele de noapte. Bineinteles ca acea comisie nu va observa ca facilitatile din Codul Muncii nu se aplica militarilor, desi ar trebui - militarii nemaiavand legi speciale de salarizare si de pensionare, fiind unitari acum. Tot legat de Codul Muncii, mai mult ca sigur ca acea comisie nu va observa nici ca acele ore suplimentare care in fapt sunt 3-4 luni lucrate de militari 24 de ore din 24 de ore intr-un an, nu sunt compensate dupa Codul Muncii, nici dupa principiul "o ora libera pentru fiecare ora suplimentara lucrata" ca la ceilalti unitari, ci dupa norme interne de natura speciala, cum ar fi "o zi libera pentru activitati cu durata de 3 zile sau mai mult", deci pentru 71 de ore in aplicatie - nicio ora libera, iar pentru 30 de zile x 24 de ore din 24 la inundatii/alte misiuni se acorda o zi libera (8 ore), nicidecum 30 zile x 16 ore suplimentare lucrate = 480 ore libere = 60 zile lucratoare (a 8 ore) libere. Asadar, lipsa salarizarii pa baza "tarifului orar" in cazul militarilor, corelata cu neaplicarea Codului Muncii, presupun in mod obligatoriu o compensare a 2 elemente prin care militarii sunt discriminati fata de ceilalti cetateni unitari exact la venituri, contributii si pensii si din nou o lege a pensiilor militare costa mai putin decat aplicarea celor 2 elemente de "unitarism" si militarilor;

- niciodata nu va observa ca pensia pe baza principiului contributivitatii are legatura directa cu veniturile obtinute in activitate - indiferent de surse, venituri a caror obtinere este insa obstructionata la militari spre deosebire de alti cetateni unitari, de Sectiunea a 3-a din Statutul Cadrelor Militare. Exemple: desi salarizati si pensionati unitar, militarii nu au dreptul sa detina firma - ceea ce inseamna interdictia de a obtine venituri suplimentare, venituri care inseamna contributii suplimentare la pensii si pensii mai mari. Sau: interdictia de se organiza in sindicate, ceea ce pentru alti unitari, inseamna contracte colective de munca si plata orelor suplimentare cu 200% in plus fata de tariful normal. Existenta acestei sectiuni se justifica numai in conditiile in care militarii aveau lege speciala de salarizare si de pensionare, acum sunt insa unitari. Daca militarii sunt salarizati si pensionati unitar, atunci aceasta sectiune care nu are de-a face cu cerintele postului, ci cuprinde limitari si interdictii pure de drepturi constitutionale, trebuie sa dispara complet din statut, astfel militarii sunt din nou discriminati fata de ceilalti salariati si pensionati unitari chiar la venituri, contributii si pensii. Mentinerea acestei sectiuni in Statutul Cadrelor Militare, presupune compensarea discriminarilor prin altceva, iar pensiile militare au constituit cea mai rezonabila masura de compensare a limitarilor si interdictiilor de drepturi constitutionale;

- niciodata nu va observa ca diversi "invartiti" din M.Ap.N., au facut "ghiveci" grupele de munca pentru militari si au modificat HG 1294/2001 (in secret - prin HG-S 1019/2010 si prin ordinul MS 132/2010 - normal sa fie dispozitii secrete, ar sari din nou in aer societatea cand ar afla cine sunt cei care s-au trecut artifical in grupe de munca si care nu sunt expusi realmente niciunui risc profesional), astfel ca s-au trecut la grupe superioare tot felul de "sorecari" gen Maria Lupu, contabil la D.F.C.. Nici Oprea nu trebuie uitat, ca magistrat militar s-a trecut exact in grupa de riscuri profesionale extreme (ALTE CONDITII), adica langa luptatorii din trupele de elita, sfidand onoarea celor din aceasta grupa pentru care fiecare misiune poate fi oricand ultima. De retinut: grupele de munca definesc riscul profesional, nu importanta muncii, iar contabila Maria Lupu a ajuns in grupa CONDITII SPECIALE - risc ridicat asupra vietii, ceea ce inseamna 50% majorare la pensie. Ce risc are, de fapt, o femeie-contabil din M.Ap.N. fata de o contabila din spectrul civil, in conditiile in care niciuna, nici alta nu participa la actiuni militare? Cum a ajuns ca un contabil sa intre in aceeasi grupa speciala de risc cu un militar care lucreaza cu explozibili, sau un magistrat langa un pilot, chiar in acest hal de sfidare s-a ajuns?

- niciodata nu va observa "ghidusia" completa a modificarii grupelor de munca pentru militari. Sunt 3 grupe in HG 1294/2001 dintre care una cu conditii extreme, se numeste ALTE CONDITII si este grupa cu cel mai mare risc asupra vietii din M.Ap.N.. Problema este insa ca in OUG 1/2011 si L. 263/2010, aceasta grupa din care fac parte pirotehnistii, pilotii, scafandrii de lupta, cercetasii prin parasutare, orice militar pe timpul misiunilor in teatrele de operatii, parasutistii, alpinistii - este desfiintata in fapt, fiind tratata identic ca grupa inferioara de risc denumita CONDITII SPECIALE. In cele 2 legi, 2 grupe de risc diferit au aceeasi majorare de 50%. Ridicolul se observa de la kilometri: intre contabila din grupa CONDITII SPECIALE si luptatorul cu adevarat de elita din grupa ALTE CONDITII, nu exista nicio diferenta la majorare grupe pentru riscul de munca: ambii primesc 50% majorare punctaj pentru riscul de munca;

- niciodata nu va observa sau va ascunde adevarul, ca cei 9 500 militari din M.Ap.N. cu pensii diminuate nu sunt "nesimtiti" care si-au aranjat pensiile pe ultima suta de metri, ci sunt predominant, militari onesti si incercati din grupa cu cel mai mare risc profesional denumita ALTE CONDITII. Daca ar fi profesionista si mai ales bine intentionata, comisia ar trebui sa sesizeze ca prin mecanismele de culise promovate de "sforarii" M.Ap.N.. ["sforarii" M.Ap.N. sunt militarii necombatanti ale caror sarcini sunt identice cu ale civililor, deci acei militari care nu au avut si nu au atributii in actiuni militare, de exemplu - contabili, juristi, magistrati, popi, economisti, lucratori la personal, psihologi etc..], acestia s-au trecut singuri in grupe de munca nemeritate si "pe mana" cu reprezentantii politici care le-au promovat interesele, i-au lovit sub centura exact pe cei despre care nimeni nu poate spune ca nu sunt din trupe de elita macar prin faptul ca isi risca viata la fiecare misiune: pirotehnisti, piloti, scafandri de lupta, cercetasi prin parasutare, orice militar pe timpul misiunilor in teatrele de operatii, parasutisti, alpinisti. Da, e adevarat, noi cei care am lucrat in conditii extreme - cei din grupa ALTE CONDITII, avem majorare de punctaj pentru grupa de munca la fel precum contabilele din grupa imediat inferioara ca risc profesional, si tot noi suntem si cei care am fost decimati de OUG 1/2011 [anexa 3/art. 14 c)] si L. 263/2010 [art. 100 c)], prin cardasia dintre "sforarii" M.Ap.N. si cei politici ai lui Oprea si de aceea avem pensiile diminuate cu 30%;

- va observa in mod cert ca art. 14 b) si art. 14 c) din OUG 1/2011, precum si art. 100 b) si art. 100 c) din L. 263/2010 au continut identic prin care desfiinteaza practic grupa ALTE CONDITII, dar niciodata comisia nu va face niciun demers pentru a propune modificarea in regim de urgenta a articolului 14/anexa 3 din OUG 1/2011 si a art. 100 din L. 263/2010, astfel incat prin majorarea de punctaj cu 100% pentru grupa ALTE CONDITII sa fie eliminata aberatia prin care 2 grupe de munca cu risc profesional diferit sa aiba aceeasi majorare de punctaj. Acest fapt nu ar insemna dublarea pensiei pentru cei din ALTE CONDITII asa cum cred unii, ci doar recuperarea unei parti din cuantumurile scazute si apropierea in mod natural de cuantumurile pensiilor din decembrie 2010;

- intotdeauna va observa, dar va ascunde opiniei publice un adevar fundamental: din Statutul Cadrelor Militare (L. 80/1995), prin modificarile impuse de L. 53/2011 au disparut complet, in afara de art. 11 privind dreptul la pensie militara si articolele 92^1 si 93^1 privind limitele de varsta in grad, deci armata romana s-a reintors la imaginea celei comuniste si principiile Tratatului de la Varsovia. Aceste articole au fost o piatra de temelie si o conditie elementara pentru integrarea Romaniei in NATO, intrucat aceste limite constituiesc baza eficientizarii structurilor combatante. Nicio natiune care se respecta, de la USA la Israel sau Albania, nu permite ca propriile armate sa aiba luptatori in fortele armate de tip marioneta, cu varste de 60 de ani - astfel de armate ar fi azile ambulante de varstnici si complet inutile pentru natiile lor. Singurul stat NATO si probabil din intreaga lume care ajuns in aceasta situatie de-a dreptul penibila - cu forte armate combatante cu varsta de 60 de ani, este doar Romania. Pentru a se adapta unor cerinte firesti ale armatelor moderne, Romania a integrat in anul 1995 articolele 92 si 93 in Statutul Cadrelor Militare prin care au fost impuse limite de varsta in grade, astfel incat un locotenent sau un sergent sa nu poata sa ajunga la varsta de 60 de ani in trupe combatante, dar nici sa fie scos somer dupa ce a fost folosit spre binele intregii natiuni. Din acest motiv a aparut si L. 164/2001 a Pensiilor Militare in Romania, completare fireasca a statutului care impunea limite de varsta in grade - exact dupa conceptiile natiunilor avansate, lege abrogata insa de regimul portocaliu in 2011, abrogare perpetuata si de regimul USL in 2012. Propaganda basista a justificat altfel: acele articole au fost introduse pentru restructurarea armatei, nu pentru ca au fost cerinte firesti ale capabilitatii armatei. Este complet eronat: restructurarea a fost reglementata de OG 7/1998, nu de L. 164/2001. L. 164/2001 a pus in practica principiile generale de eficienta a unei armate NATO legate de limitele de varsta in grad, astfel incat structurile sale combatante sa fie intinerite continuu, L. 164/2001 nu a avut de-a face cu nicio restructurare - a fost menita sa functioneze cat timp Romania va fi stat NATO. Prin urmare, pentru a respecta cerintele politicii basiste, aceea ca toti pensionarii sa fie unitari, de la 1 ianuarie 2011 Romania i-a facut si pe militari pensionari unitari - ceea ce nici macar in armata papuasa nu se intampla, asa incat dupa conceptia basista, la varsta de 60 de ani, merge sa fii si casier la fisc si sa lupti in campul tactic ca militar, e acelasi lucru. Talibanii cu media de varsta de 25-30 de ani din Afganistan si alti teroristi din diverse colturi ale lumii, vor deveni in mod cert extrem de bucurosi cand vor observa ca o natie precum Romania le opune trupe formate din batranei cu varste medii de 60 de ani - subofiteri si ofiteri pe jumatate reumatici. Stupiditatea politicii romanesti a ajuns sa atinga cote maxime, dar cei care au perpetuat o astfel de stare de lucruri nu vor realiza decat la primul cutremur sau la primul conflict ca un militar combatant cu varsta de 60 de ani est incapabil sa le mai salveze vietile si familiile legiferatorilor natiei, insa va fi prea tarziu atunci atat pentru ei, cat si pentru natia romana;

- comisia nu va observa niciodata ca desi militarii de cariera trecuti in rezerva au fost declarati pensionari unitari, ei nu mai au regim unitar in caz de conflict/calamitate si pot fi mobilizati oricand este nevoie, spre deosebire de mamele lui Boc, Canacheu, Oprea sau Udrea - care desi tot pensionari unitari, vor urmari pe timp de conflict/calamitate telenovele la TV. Este un nou element de discriminare, daca toti pensionarii sunt unitari, de ce cei proveniti din armata au atributii militare la mobilizare, iar ceilalti pensionari unitari, nu? Acesta este din nou un element fundamental pentru care exista legile ale pensiilor militare in statele NATO, cu exceptia Romaniei. Natiunile si politicienii acestor state sunt insa constiente/constienti ca in caz de conflict/calamitate, doar pensionarii proveniti din structurile militarizate sunt mobilizati si nu toti pensionarii unitari, prin urmare cei din armata nici dupa pensionare nu sunt cetateni obisbuiti, ci speciali - deci diferiti fata de ceilalti cetateni unitari, argument mai mult decat suficient pentru reintroducerea pensiilor militare;

- in sfarsit: comisia va observa in mod cert, fiind trasa de maneca continuu de catre militarii activi, dar va tacea malc si nu va raporta ca nu este normal ca militarii deja trecuti in rezerva sa aiba stagiu de cotizare de 20 de ani dupa OUG 1/2011, iar cei activi de 30 de ani dupa L. 263/2010. Prin urmare, solutia corecta pentru trezirea decidentilor politici care pe plan extern, neavand alte realizari, se tot lauda cu NATO, este sa nu mai ascunda ca armata romana este persecutata si batjocorita, intrucat daca mai insista mult in aceasta persecutie risca sa fie treziti la realitate exact de militarii activi. Generatia NATO este deja la maturitate, putinii ofiteri comunisti (exista inca in sistem - chiar cu scoli tip Stefan Gheorghiu) pe care ii regasim mai mult ca sigur si in faimoasa comisie, ii tin din ce in ce mai greu in frau pe militarii rutinati in teatrele de operatii, deja dezintoxicati de frica comunista de a nu spune sefilor decat ceea ce vor ei sa auda. Prin urmare, comisia sa spuna adevarul si sa nu ii mai chinuie pe militarii activi: acestia, la fel ca si cei deja in rezerva, doresc pensii militare si tot acum, nu candva, vreodata.

Este problema decidentilor politici daca constientizeaza sau nu ca intregul M.Ap.N. se afla deja peste limita rabdarii, la urma urmei - este cea mai puternica institutie militarizata din Romania si orice politician matur ar trebui sa fie constient ca daca isi decimeaza propriile garzi, ramane la un moment dat, descoperit si singur. Au mai comis-o si altii in istoria Romaniei, chiar in cea recenta!

In toate aceasta complexitate de conditii, din motive de prudenta, filiala SCMD Curtea de Arges, s-a abtinut de a pactiza oficial cu o anumita alianta politica, de a face recomandari privind optiunile de votare s.a.m.d.. Prudenta noastra are si un temei. Ministrul Muncii - Mariana Campeanu, membra PNL, deci a USL - a fost primul oficial care si-a declarat opozitia contra pensiilor militare, deci inaintea sosirii la putere a camarilei portocalii si care, in fapt, i-a transpus doar gandurile in practica. Tinand cont ca ministrul apararii, generalul (r) Corneliu Dobritoiu, este si membru PNL, chiar daca initial si-a exprimat intentii clare in privinta drepturilor militarilor, si-a voalat total pozitia, fiind clar ca trebuie sa indeplineasca ordinele partidului care nu pot fi altele decat ale contabilei Marianei Campeanu din precedentul mandat - deci fara pensii militare. Nu uitam nici ca dl. Marian Sarbu, fost membru PSD, apoi la UNPR - a fost ministrul muncii in mandatul Boc si dumnealui este cel care a pus umarul din plin la integrarea militarilor in legea unitara de salarizare, precum si la desfiintarea pensiilor militare, iar acum partidul dumnealui UNPR, se da bine cu USL. Se vehiculeaza in mod deliberat o intoxicare transpusa in termenul de "pensii ocupationale", care dupa legea asigurarilor si L. 249/2004 constituie pilonul III de pensii, este facultativ si este privat, prin urmare nu are nimic de-a face cu pensiile militare de serviciu acordate de stat. In aceste conditii, prudenta noastra s-a dovedit inca o data, intemeiata. Legat de acest amanunt, nu trebuie uitat nici ca dl. Marian Sarbu a fost pentru o perioda scurta, presedinte al CSSP - adica exact la institutia care se ocupa de "pensii ocupationale". Daca adaugam si pozitia presedintelui fondator al PC Dan Voiculescu exprimata public in 2008-2009 si tot contra pensiilor militare, se contureaza un tablou complet cu elemente care conduc la ipoteza ca USL nu va elabora nicio lege a pensiilor militare de serviciu (de stat), ci va crea un cadru de directionare a militarilor catre pilonul III de pensii facultative ocupationale (private), de care actualii rezervisti nu mai pot beneficia. Nici nu ar fi surprinzator, intrucat o directionare a unei institutii cu 75 000 de oameni catre un fond privat de pensii ocupationale, presupune comisioane de intermediere de milioane si zeci de milioane de euro pentru cei care reusesc sa directioneze acea institutie spre un astfel de fond.

Pana acum nu am recomandat nimic in mod public in ceea ce priveste optiunile de vot, insa stim ca membrii nostri si familiile noastre au votat in totalitate USL la alegerile locale, deci am respectat in mod tacit angajamentul general al SCMD privind sustinerea USL si am facut ceva concret pentru USL, insa USL nu a facut nimic din ceea ce a promis pentru noi - chestia cu amnistia fiscala e una dintre cele mai mari stupiditati. Amnistie fiscala avand ca punct de reper o lege abuziva a regimului Basescu, in loc de redare a drepturilor noastre legitime? Unii poate sustin ca e suficient ca nu ni se mai retin si alti bani din pensiile deja diminuate, acesta fiind un prim pas conform afirmatiilor ministrului Dobritoiu. Daca e sa mergem pe 2 pasi, este cazul ca din lectia primita sa tragem concluzii pe baza unor lucruri certe, nu a unor promisiuni fara acoperire. Pentru al 2-lea pas - alegerile parlamentare si care, in mod evident sunt mult mai importante decat cele locale, de aceasta data recomandam membrilor nostri si familiilor lor ceva concret: sa voteze USL numai dupa indeplinirea promisiunilor in ceea ce ii priveste pe militari. Daca si le respecta pana in noiembrie 2012 - atunci votam USL in noiembrie 2012, daca nu - amanam votul pentru USL pana in 2016 sau pana in 2020!

Nota: Am retinut ca dl. general (r) Dobritoiu, ca un cercetas adevarat, are obiceiul de a se informa si de pe site-uri privind problemele reale ale rezervistilor - deci din mai multe surse, nebazandu-se doar pe rapoartele oficiale, ceea ce este un lucru extrem de bun. Acest material a fost conceput cu sprijinul si in numele a cca. 40 de rezervisti din zona Curtea de Arges, toti din grupa de risc extrem ALTE CONDITII, toti cu pensiile diminuate intr-o medie de 20-30%, dar si in colaborare cu zeci de rezervisti aflati in aceeasi situatie in toata tara. Intrucat in material este vorba si despre militari activi si punctele lor de vedere, este de la sine inteles ca ne-am consultat si cu colegii nostri activi care gandesc exact ca noi (schimbul de opinii si consultarea nu reprezinta nicio incalcare a statutului de catre militarii activi, in niciun stat democratic si in niciun stat NATO). Datele despre situatia acestei grupe sunt cunoscute de cca. un an de zile de seful Directiei Personal si Mobilizare, de sefa D.F.C. si de seful Casei Sectoriale de Pensii, prin urmare constituie si (i)responsabilitatea dumnealor daca au informat sau nu conducerea ministerului despre nedreptatea flagranta care s-a comis militarilor care au lucrat/lucreaza in conditii extreme, precum si daca au facut sau nu vreo propunere de modificare a legislatiei. Pana la elaborarea unei noi legi a pensiilor militare, modificarea in regim de urgenta a OUG 1/2011 [anexa 3/art. 14 c)] si a L. 263/2010 [art. 100 c)] in sensul majorarii cu 100% a punctajului pentru grupa ALTE CONDITII, ar reaseza imediat intr-o ordine cat de cat fireasca, drepturile militarilor rezervisti si activi din acesta grupa de risc profesional. Orice modificare legislativa trebuie sa aiba si o logica, iar in acest caz totul este foarte simplu: daca militarii din CONDITII DEOSEBITE au un stagiu de cotizare de 3 luni suplimentare la an pentru care primesc 25% la majorare grupe, cei din CONDITII SPECIALE au un stagiu de cotizare de 6 luni suplimentare la an pentru care primesc 50% la majorare grupe, cat trebuie sa primeasca la majorare grupe militarii din ALTE CONDITII care au stagiu suplimentar de cotizare de 12 luni la an? Matematicienii basistii si de la UNPR au gasit solutia prin care au desfiintat practic acesta grupa: tot 50% ca cei din CONDITII SPECIALE, diminuand astfel pensiile tuturor celor din grupa ALTE CONDITII. Poate matematicienii USL cunosc metoda proportilor si aplica totusi regula de 3 simpla pentru a afla rezultatul corect!

miercuri, 6 iunie 2012

Din perlele rezerviştilor "Dorel"

Rezerviştii "Dorel" sunt foşti militari (unii cu adevarat "de cariera", altii care cred doar ei despre ei ca au fost "de cariera") şi care indiferent ca aparţin SCMD sau nu, prin diverse "emanaţii" în spaţiul virtual, public şi in media, lovesc nu numai în ei inşişi, ci în imaginea şi interesele întregului corp al armatei.

Cele mai frecvente perle pe care rezerviştii Dorel le propagă, sunt:

1. "Sunt colonel in rezerva, Bula Dorel." Nu conteaza ce emana mai departe, gafa a fost comisa înca din prezentare. Dorel habar nu are ca nu mai e colonel şi dacă insistă că e totuşi aşa, nu poate demonstra şi nu are cum să demonstreze, întrucât ar trebui să demonstreze că deţine ceva ce are valoare, iar în cazul său, gradul la care face referire are valoarea financiară zero, deci nu există. Gradul de colonel (orice alt grad) este unic, indiferent că deţinătorul acestuia este militar activ sau în rezervă, prin urmare gradul trebuie să aibă aceeaşi valoare financiară. Acest element a existat până la desfiinţarea pensiilor militare, când într-adevăr, gradul militar avea aceeaşi valoare financiară şi la militarii activi şi la militarii în rezervă, valoarea acestuia era actualizată concomitent, atât la militarii activi cât şi la cei în rezervă, însă de la 1 ianuarie 2011, odată cu abrogarea legii pensiilor militare, gradul militar nu mai este plătit niciunui rezervist, deci niciun rezervist nu mai are grad militar. Dl. colonel in rezerva Bula Dorel, habar nu are că gradul de colonel are valoarea actuală de piaţă de 356 lei şi va reveni dupa reintregirea salariillor la nivelul de 468 lei si nu observă că în cazul lui nu se regăseşte nicăieri în decizia de pensie, nicio referire la valoarea vreunui grad care să aibă o valoare financiara de 468 lei sau de 356 lei sau la orice alta valoarea mai mare decat zero, dar aşa e rezervistul Dorel, până nu e şi fudul, parcă nu e degradat destul şi continuă să creadă că el are încă grad militar. În complexitatea lui fost militară, colonelul in rezerva Bula Dorel crede că dacă ministerul unde a lucrat, îi înscrie şi un grad fictiv pe cuponul de pensie înaintea numelui său, chiar are acel grad, fără să îi pice fisa că dacă în loc de colonel, îi apare înscris plutonier sau mareşal, pensia lui tot acelaşi cuantum îl are, deci gradul înscris pe cupon are valoarea zero şi nu te poţi prezenta nimănui pompos cu un titlu cu valoarea zero, întrucât din acel moment te expui ca un mare zero in faţa interlocutorului.

2. "Sunt pensionar militar, Bula Dorel." Având ceva mai mult discernământ decât celălalt Bulă Dorel care se credea şi colonel, pensionarul militar Bula Dorel comite însă cam aceeaşi gafă ca şi colonelul in rezerva Bula Dorel, dar măcar când se prezintă, pensionarul militar Bula Dorel nu se mai umflă în pene că deţine şi vreun grad militar cu valorea de piaţă egală cu zero. Pensionarul militar Bula Dorel are însă şi circumstanţe atenuante. Ştie el ceva că de la 1 ianuarie 2011 nu mai există pensii militare în România, însă ministerul din care face parte, continuă să îi expedieze lună de lună cupoane de pensii pe care scrie tot "PENSII MILITARE". Aşa că pensionarul militar Bula Dorel, cetăţean de bună credinţă, are totuşi o mare dilemă, refuzând încă să creadă că ministerul îi expediază un cupon unde sintagma "PENSII MILITARE" reprezintă fals în înscrisuri oficiale din moment ce nu mai există pensii militare. Dar până când pensionarul fost militar Bula Dorel nu va solicita ministerului care îi expediază pensia unitară să nu mai înscrie în fals pe cupon sintagma "PENSII MILITARE", ci adevărul care înseamnă "PENSII UNITARE", "PENSII NEMILITARE" sau mai simplu "PENSII", dilema va continua, iar Bulă Dorel o să rămâna mai departe cu falsa senzaţie că încă mai este pensionar militar, devenind totodată şi complice la fals în înscrisuri oficiale - din moment ce ştie că nu are pensie militară, dar acceptă tacit ca ministerul să îl mintă lună de lună că el mai are totuşi o pensie militară.

3. "Începând din anul 2013, vom reveni din nou la pensii ocupaţionale", sunt din ce în ce mai mulţi Bulă Dorel (unii considerandu-se chiar veritabili intelectuali) care folosesc această sintagmă "pensii ocupaţionale" în declaraţiile lor, spre bucuria companiilor de asigurări şi diverşilor intermediari în asigurări care îşi văd deja comisioanele încasate pentru încheierea unei afaceri de succes doar pentru ei, nu şi pentru militarii care fac reclamă din ignoranţă (unii poate chiar cu intenţie - ei fiind beneficiari ai comisioneler de intermediere), afacerii fondurilor private de pensii ocupaţionale.

Care este şmenul? Conform legii asigurărilor (universal valabilă), pensiile se împart în 2 mari categorii:

I. Gestionate de stat şi care sunt de 2 tipuri:
- pensii în sistemul public (si militarii acum);
- pensii de serviciu (magistratii acum);

II. Gestionate de fonduri private:

- pensii private (obligatorii doar în România pentru cetăţenii sub 45 de ani şi care în fapt reprezintă o dispersare a CASS de 10,5% plătit de cetăţeni către stat, CASS care în final va fi gestionat parte de stat adică 4,5% şi parte de un fond privat adică 6% - cetăţeanul primind 2 pensii, una de la stat şi una de la un fond privat, însă în limita aceluiaşi CASS total de 10,5%. Acest fapt, înseamnă că în loc de o pensie mai mare de la stat, cetăţeanul va primi 2 pensii mai mici - una de la stat, una de la fondul privat, care însumate au o valoare necunoscută întrucât niciun fond privat nu poate prezenta acum un mod de calcul, însă ţinând cont de faptul că CASS total este de 10,5%, cele 2 pensii mai mici nu pot depăşi valoarea uneia singure acordată de stat). De retinut: deşi private, aceste fonduri sunt garantate de stat în caz de faliment.


Trecând peste cei care îi induc în eroare pe militari cu bună ştiinţă că pensia ocupaţională ar fi acelaşi lucru cu pensia militară de serviciu, rezerviştii Dorel specialişti în pensii ocupaţionale, ar trebui ca înainte să deschidă gura, să ceară o consultanţă elementară unui agent sau broker de asigurări oarecare, de la care ar afla că:

- pensia ocupaţională (de breaslă) este un tip facultativ de pensie privată, care presupune alocarea în timpul activităţii profesionale a unei sume de bani suplimentare faţă de ce a stablit statul prin lege (10,5%), unui anumit fond privat care va gestiona acei bani şi care va oferi astfel individului o pensie în plus faţă de cea stabilită de stat. Acordul se încheie între o instituţie şi un fond, nu de către individ. Astfel de acorduri pot fi încheiată de orice breaslă profesională, însă acest fapt presupune că indivizii acelei bresle profesionale cotizează sume de bani în plus faţă de acel CASS de 10,5% (dar nu mai mult de 15% din salarii) pentru a beneficia de pensii ocupaţionale, deci pensii ocupaţionale pot să aibă şi militarii, dar şi angajaţii Dacia şi zidarii, dar în cazul militarilor aceasta nu mai este pensie militară de serviciu, ci pensie privată ocupaţională care poate fi denumită şi militară doar formal, cumva să nu fie încurcată cu cea ocupaţională a zidarilor.

Mai e un amănunt demn de reţinut: pensiile ocupaţionale (existente mai mult în Canada şi SUA şi mai puţin în Europa) au garanţii relative şi niciodată din partea statului. Dacă fondul e gestionat defectuos (cazul Lehman Brothers) sau respectiva breasla profesională se redimensionează (cazul Chrysler-General Motors), nimeni nu mai beneficiază de acestea.

Este uşor de sesizat ca rezerviştii care fac reclamă pensiilor ocupaţionale, nu au nicio şansă să aibă vreodată vreo pensie militară (privată ocupaţională), întrucât nu au cotizat niciodată la un astfel de fond privat. Prin urmare, atenţie ce vă doriţi stimaţi Bulă Dorel care faceţi reclamă la pensii ocupaţionale crezând că sunt cele militare de stat! Pensie (militara) de serviciu dupa modelul magistratilor si al nostru inainte de 1 ianuarie 2011 sau pensie (privata) ocupationala dupa modelul zidarilor?

Semnat: mareşal în rezervă (dacă gradele tot nu au nicio valoarea financiară fiind toate egale cu zero, l-am ales şi eu pe cel de mareşal) Bulă Dorel, cu cupon de pensie pe care scrie că există încă "pensii militare" desi dupa lege acestea sunt istorie de la 1 ianuarie 2011 şi care mi-am sesizat si ministerul să corecteze falsul înscris pe cupon.