joi, 5 iulie 2012

Pensiile militare pe alte meleaguri si Proiectul Mioritic al Noii Legi a Pensiilor Militare in Romania (II - Erori)

ERORI PRINCIPALE IN PROIECTUL DE LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT

Proiectul are la baza cateva fundamente complet eronate, astfel:

A. Nu respecta principiile de baza care acorda militarilor NATO dreptul de a obtine pensii militare, principii prezentate in prima parte a materialului, cele mai importante deviatii fiind:

A.1) Prezinta diverse derogari (in special la prevederile despre pensiile anticipate si anticipate partial) de la vechimea minima in serviciul militar care acorda dreptul la pensie militara, vechime minima care trebuie sa fie unica. In ceea ce priveste pensiile anticipate si anticipate partial, se poate oscila doar cu limita de varsta completa in serviciul militar, insa nu trebuie sa existe derogari in ceea ce priveste vechimea minima in serviciul militar;

A.2) Propune acordarea de pensii militare de stat, nu numai militarilor, ci si „funcţionarilor publici cu statut special”, în condiţiile în care conform propriului statut „funcţionarii publici cu statut special”, sunt civili, reprezentând o categorie demilitarizată. Ori conform legii 293/2004-Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor (republicata in 2009), functionarii publici nici macar nu se afla sub juramant militar [art. 19 (2) Juramantul depus de functionarii publici are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care am fost numit, sa pastrez secretul profesional si sa respect normele de conduita profesionala si civica"]. In cazul politistilor, Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului defineste clar la art. 1 (1) ca Politistul este functionar public CIVIL, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.” In conditiile date, avand regim civil pe timpul carierei, functionarii publici cu statut special nu pot beneficia de pensii militare pe baza respectivului regim civil prin simpla echivalare a unor grade civile cu grade militare, intrucat functionarii publici cu statut special nu indeplinesc conditia de vechime minima in serviciul militar si care este conditie de baza in NATO pentru obtinerea unei pensii militare – acea vechime in serviciul militar nu poate fi echivalata. Inainte de anii 2002 (politistii) si 2004 (functionarii de la penitenciare), funcţionarii publici cu statut special au avut intr-adevar regim militarizat si sunt eligibili pentru a a obtine o pensie militara pe baza vechimii in serviciul militar, a functiilor si gradelor militare detinute pana la demilitarizarea lor, insa perioadele de dupa anii 2002 (politisti) si 2004 (penitenciare) nu mai constituiesc vechime in serviciu militar.

A.3) Ca principiu de bază, pensiile militare trebuie sa se acorde în exclusivitate doar personalului militar din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi care pentru a fi considerat personal militar, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A.3.1 Cel puţin un criteriu din cele ce urmează:

  • A.3.1.1) Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) pentru desfăşurarea acţiunilor cu caracter militar contra unor forţe armate regulate străine ostile, în interiorul României şi în exteriorul acesteia, iar în această categorie intră doar trupele Ministerului Apărării Naţionale;
  • A.3.1.2) Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) pentru desfăşurarea acţiunilor militare cu caracter antiterorist contra unor elemente/forţe teroriste care acţionează armat şi în mod organizat asupra cetăţenilor români, obiectivelor şi intereselor României, atât în interiorul României, cât şi în exteriorul acesteia. În această categorie, cu excepţia detaşamentor speciale din M.Ap.N. (care se încadrează oricum şi la pct. A.3.1.1), intră doar anumite detaşamente (similare) speciale de intervenţie antiteroristă (misiuni similare) din cadrul structurilor de ordine publică şi siguranţă naţionale – deci nu toate componentele acestor structuri;
  • A.3.1.3) Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, salvare şi evacuare a populaţiei în caz de agresiune asupra României, precum şi pentru intervenţiile în caz de calamităţi majore şi de dezastre naturale. Această situaţie presupune, ca principiu de bază, intervenţia doar a anumitor forţe din structurile de ordine publică şi siguranţă naţională precum Jandarmeria şi IGSU şi nu a tuturor componentelor respectivelor structuri (trupele M.Ap.N. intervin oricum în totalitate). De mentionat si aspecte posibile pentru viitor: IGSU si Jandarmeria pot fi demilitarizate oricand;
  • A.3.1.4) Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) care asigură suportul informativ, logistic, de resurse umane şi de comunicaţii necesar îndeplinirii misiunilor forţelor provenind din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională precizate la punctele anterioare (aici intra componentele de sprijin al actiunilor militare din toate ministerele/similare si in mod compact personalul S.R.I., S.I.E. si S.T.S.);


A.3.2 În mod cumulativ, următoarele criterii:

  • A.3.2.1) Se află sub jurământ militar, atât în activitate, cât şi în rezervă, indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională;
  • A.3.2.2) Sunt remuneraţi în activitate la zile calendaristice şi nu la zile lucrătoare precum ceilalţi cetăţeni (functionarii publici cu statut special si politistii sunr remunerati la zile lucratoare precum cetatenii civili), prin urmare se află în serviciul activ 24 de ore din 24 de ore, indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională (art. 92, aln. 1 din L. 284/2010 – a salarizării unitare), situaţie întâlnită doar pentru militari, nu şi pentru funcţionarii publici cu statut special sau pentru poliţişti;
  • A.3.2.3) Prezintă un statut restrictiv în activitate, cu conţinut unic (L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare), indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională şi prin care, spre deosebire de alţi cetăţeni (inclusiv spre deosebire de functionarii publici cu statut special si politisti), le sunt limitate în mod esenţial, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi constituţionale fundamentale (Secţiunea a 3-a din L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare;
  • A.3.2.4) Deţin grade militare care au titulaturi unice (ceea ce inseamna ierarhie unica si recunoastere reciproca a ierarhiei, indiferent de ministerul de provenienta), conform art. 2 din L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare (ex: sergent, plutonier, locotenent, maior) indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională şi nu grade nemilitare precum cele de agent, subinspector, comisar, chestor;
  • A.3.2.5) După pensionare, au în continuare obligaţii militare în rezerva armatei, cu posibilitatea de a fi rechemaţi oricând în serviciu, în situaţii de forţă majoră (conflict armat, dezastre, calamităţi), conditie indeplinita exclusiv de cei care au activat in serviciul militar real si nu echivalat;
Ori în Proiectul de Lege privind Pensiile Militare de Stat, apare ca posibil beneficiar de pensii militare, întregul personal din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile în care doar o parte din acest personal îndeplineşte criteriile obligatorii care să justifice dreptul de a primi pensii militare, iar funcţionarii publici cu statut special nu îndeplinesc aceste criterii.

Pentru a nu exista deviatii de la conceptul de baza al pensiilor militare, este necesar ca ministerele (similare) să îşi delimiteze structurile eligibile pentru obţinerea de pensii militare faţă de cele care nu îndeplinesc criteriile. Dintre toate ministerele (similare), în M.A.I. este o situaţie aparte in ceea ce priveste eligibilitatea: din tot personalul M.A.I., doar angajaţii Jandarmeriei, I.G.S.U. şi ai detaşamentelor de intervenţie antiteroristă îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a obţine pensii militare, deci nu şi personalul Poliţiei, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date sau al Direcţiei Generale Audit Intern.

În contextul celor expuse la acest punct, Proiectul de Lege privind Pensiile Militare de Stat trebuie revizuit esenţial în ceea ce priveşte posibilii beneficiarii de pensii militare, astfel încât de pensii militare să beneficieze doar personalul militar din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care sa fie definit ca fiind personal “militar” in propriul statut şi care sa îndeplinesca criteriile menţionate de eligibilitate.


A.4) Acorda posibilitatea obtinerii unei pensii militare pe baza unei vechimi totale care cumuleaza vechimea in serviciul militar cu vechimea in munca in domeniul civil, ori pensiile militare ca si concept, se acorda exclusiv pentru vechimea in serviciul militar (indiferent de forma sa). In statele NATO, pentru vechimea in munca in serviciul militar se obtine pensie (renta) militara, iar pentru vechimea in munca in domeniul civil se obtine pensie civila, cele 2 pensii fiind independente. Mentinerea in lege a prevederii de cumul intre vechimea in serviciul militar si cea in domeniul civil deviaza si de la conceptul de management integrat al carierei militare in statele NATO, efectul fiind descurajarea de a urma o cariera militara completa. O astfel de prevedere devine baza pentru „orientari” neprincipiale: 10 de ani in domeniul civil plus 15 ani in serviciul militar acorda aceleasi drepturi la pensia militara ca pentru un serviciu militar de 25 de ani, in ambele cazuri fiind indeplinita conditia de vechime de 25 de ani. Situatia neprincipiala care apare este ca cele 2 pensii militare pot fi egale tinand cont ca se acorda pe baza ultimei solde. Problema nu este ca pensia militara se acorda pe baza ultimei solde, ci aceea ca in armata romana se perpetueaza inca „salturi de cariera” pe baza unor vicii traditionale, cel cu doar 15 vechime in serviciul militar poate fi avansat la un grad si o functie care sa fie egale sau superioare cu gradul si functia detinute de cel cu 25 ani vechime in serviciul militar.


A.5) Nu apare in proiect nici sistemul bonificatiei (model SUA) prezentat in prima parte a materialului despre pensiile militare in statele NATO astfel incat pensia militara sa creasca proportional cu vechimea in serviciul militar (pornind de la o vechime mimina standard, de ex. 20 de ani) si nici cel al penalizarii pentru vechime incompleta care sa plece de la o vechime stas in serviciul militar (de ex. 30 de ani), ci un concept „de orientare in sistem” prezentat la A. 4 (penalizare pentru vechime incompleta care pleaca insa de la vechimea totala in munca si nu exclusiva in serviciul militar) si care este o deviatie evidenta atat de la conceptul de cariera militara, cat si de la cel de pensii militare. De retinut: sistemul bonificatiei (model SUA) pornind de la o vechime minima in serviciul militar simplifica intregul concept (nu sunt necesare limite de varsta in grade, in functii sau pe categorii de personal) si elimina notiuni precum „limita de varsta” sau „vechime completa”.


A.6) Nu exista limita de varsta in grade, functii sau pe categorii de personal (sistemul european al pensiilor militare), cu exceptia situatiei in care gradatii/soldatii voluntari se pot pensiona cu vechime completa la 45 de ani, iar cadrele militare la 60 de ani. Problema este astfel: in cazul cadrelor militare, piramida gradelor impusa de NATO face in asa fel incat gradele superioare sa fie mereu mai putine decat gradele inferioare, intr-un raport aproximativ de 1:3 (ex: la un general – 3 colonei, la un colonel – 3 locotenenti-colonei etc.) – ceea ce este absolut normal. Tot legat de NATO, s-au eliminat aberatiile fostului sistem comunist in care un locotenent putea detine functie de colonel si s-a impus principiul „ce grad are un militar pe umar, aceea e si functia gradului”, dar s-a impus si un stagiu minim in grad (cca. 5 ani) astfel incat nimeni sa nu poata fi avansat „peste noapte” la gradul urmator, ci numai dupa o vechime stas in gradul precedent. Pe de alta parte, o armata nu se poate prezenta in teatrele de operatii, cu colonel comandant de companie/baterie - ci maxim capitan, nici cu maior comandant de pluton – ci maxim sublocotenent, nici cu plutonier adjutant principal comandant de grupa – ci maxim plutonier. Prin L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare si in corelare cu piramida gradelor, pentru a eficientiza si dinamiza cariera militara, s-au introdus limite de varsta in grade (art. 92 si 93), astfel incat sa nu apara situatia ca un capitan cu varsta de 60 de ani sa fie comandant de companie in structuri de lupta, comanda acelei companii este deja ineficienta. La fel se intampla in cazul unui maior - sef de operatii sau de stat major la un batalion operational si chiar in cazul comandantului acelui batalion – un locotenent-colonel la varsta de 60 de ani, trebuie sa fie dinamic in structurile operationale, campul tactic modern are dimensiuni reduse nu numai pentru nivelul batalion, ci inclusiv pentru brigada, ofiterii, subofiterii sau soldatii au cerinte fizico-psihice apropiate la aceste niveluri – doar functiile difera. Insa cum raportul gradelor este de 1:3, acel capitan/maior/locotenent-colonel nu poate avansa pe o functie superioara care implica mai putin efort fizico-psihic si apare blocajul. Pentru deblocare, 2 din 3 ofiteri de cariera trebuie sa paraseasca sistemul prematur. Eliminarea limitelor de varsta in grade sau pe categorii de copuri de cadre, presupune faptul ca raman toti 3 in sistem, insa 2 din 3 „imbatranesc” pe functii care ii apropie de varsta de 60 de ani – ceea ce inseamna ineficientizarea structurilor in care activeaza. Pentru a se reusi d.p.d.v. contabil integrarea militarilor in legea unitara de pensionare L. 263/2010, legiuitorii au eliminat pur si simplu art. 92 si 93 din L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare privind limitele de varsta in grade, prin L. 53/2011 – art. 28 de modificare a L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare - situatie care inseamna ineficienta operationala cauzata de varsta inaintata a personalului din structuri operationale. De retinut: adoptarea sistemului european al pensiilor militare presupune introducerea obligatorie a unor limite rezonabile de varsta in grade, in functii sau pe categorii de personal, fie in actualul proiect de lege, fie in L. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare, de exemplu (varianta):

Art. XYX (varianta). – Limitele de vârstă în serviciul militar sunt:

  • a) 60 de ani: cadrele militare încadrate pe funcţii auxiliare (NOTA: finanţe, justiţie, serviciul medical, orice alt domeniu care nu implica participarea directă sau nemijlocită a personalului in acţiuni militare. Funcţiile auxiliare pot fi definite exact prin anexa la proiectul de lege);
  • b) 58 de ani: generali şi amirali;
  • c) 56 de ani: cadrele militare din statele majore si comandamentele de la nivel corp de armata (similare) si de la eşaloanele superioare acestora, cu excepţia celor prevăzuţi la aln. a) şi b) ale prezentului articol;
  • d) 54 de ani: cadrele militare din statele majore si comandamente de la nivel brigadă (similare), cu excepţia celor prevăzuţi la lit. a) şi b) ale prezentului articol;
  • e) 52 de ani: cadrele militare din statele majore si comandamente de la nivel batalion (similare), cu excepţia celor prevăzuţi la lit. a) a prezentului articol;
  • f) 50 de ani: cadrele militare de la subunităţi (similare), cu excepţia celor prevăzuţi la aln. a) ale prezentului articol;
  • g) 48 de ani: soldaţii şi gradaţii profesionişti (nota: implica schimbarea statului aceste categorii profesionale;



B. Elemente de discriminare

B.1) In baza notei de la art. 1 din proiectul de lege, funcţionarilor publici cu statut special li se permite echivalarea gradului profesional cu gradul militar. De ce nu si situatia inversa?

B.2) In baza art. 3.(1) d3), este considerata vechime in serviciu perioada in care o persoana a fost elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar. Art. 23 prevede ca: „Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior (…).” Prin urmare, ambele articole se refera la perioadele de studii, unele militare care formeaza cadre militare, altele civile care nu formeaza cadre militare, si unele si altele fiind considerate vechime in munca. In aceste conditii nu se justifica exceptia pentru perioadele de studii in liceele militare de a nu fi considerate vechime in serviciu, licee care desi nu formeaza cadre militare, sunt tot perioade de studii precum cele de la art. 23 si care pot fi considerate la fel de bine ca fiind vechime in munca (serviciu). Nu poate sa existe vechime in munca (serviciu) diferentiata artificial de calitatea studiilor, ci doar vechime in munca (serviciu). In privinta varstei minime admise de lege pentru a munci, L. 53/2003 (Codul Muncii) art. 13, aln. (1), (2) şi (3) stabileste clar ca vârsta legală mimim admisă pentru a putea munci este de 16 ani fără avizul părinţilor şi de 15 ani cu avizul părinţilor (ultimul caz e situatie generala, avizul pentru a urma astfel de licee a fost si este dat intotdeauna de parinti) – prin urmare studiile liceale militare indeplinesc conditiile pentu a fi considerate vechime in serviciu.


C. Elemente de confuzie privind grupele de munca

C.1) Pe parcursul proiectului de lege apar situatii frecvente de suprapunere de conditii, beneficii si tratament intre grupa de munca ALTE CONDITII si grupa de munca CONDITII SPECIALE, ceea ce constituie o eroare – fiind 2 grupe diferite de risc profesional. Nedepartajarea in mod distinct a acestor 2 grupe poate perpetua si in noua lege a pensiilor militare, una dintre cele mai mari erori incluse in OUG 1/2011 si in urma careia, la recalculare/revizuire au fost diminuate in mod artificial, substantial si masiv, exact cuantumurile pensiilor personalului din grupa cu cel mai mare risc profesional denumita ALTE CONDITII. Conform HG 1294/2001 (modificata cu HG-S 1019/2010, metodologie de aplicare M. 116/2002 modificat cu MS-132/2010) grupele de munca pentru militari difera fata de grupele de munca pentru civili, caracteristica principala fiind aceea ca HG 1294/2001 nu acorda majorari procentuale la grupele de munca pentru militari, ci vechime suplimentara in munca, astfel: 3 luni la an pentru CONDITII DEOSEBITE, 6 luni la an pentru CONDITII SPECIALE si 12 luni la an pentru ALTE CONDITII. In mod evident, grupa ALTE CONDITII este o grupa superioara ca risc profesional fata de grupa CONDITII SPECIALE, cele 12 luni de vechime suplimentare fiind relevante in acest sens (la o analiza sumara a denumirilor, se poate crea impresia ca grupa CONDITII SPECIALE are cel mai mare risc profesional, ceea ce este fals, iar in acest context poate este necesar ca grupa ALTE CONDITII sa fie si redenumita, ex. CONDITII EXTREME – aceasta este caracteristica grupei de fapt). Eroarea din OUG 1/2011 care a desfiintat in aplicatia financiara, grupa ALTE CONDITII: in anexa nr. 3, art. 14 c), anuleaza efectele art. 3 (3)c, nefiind valorificate financiar ca si vechime suplimentara decat 6 luni din cele 12 acordate personalului din grupa ALTE CONDITII. „Art. 3 (3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:

a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca, asa cum sunt reglementate in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe baza criteriilor si metodologiei de incadrare prevazute, pana la 31 decembrie 2010, de Hotararea Guvernului nr. 1.294/2001 (…).”

„Art. 14 Persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:

a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii;"

Se observa foarte clar ca art. 14 respecta proportia matematica exacta intre vechimea suplimentara si procentaj: 3 luni vechime suplimentara=25%, 6 luni vechime suplimentara=50%, cu exceptia pct. c) unde 12 luni vechime suplimentara=tot 50% ca la pct. b). Rezulta ca indiferent ca vechimea suplimentara dupa HG 1294/2001 este de 6 luni sau de 12 luni la fiecare an lucrat, majorarea de punctaj este tot de 50%, ceea ce faptic inseamna desfiintarea grupei ALTE CONDITII. Aceasta situatie se perpetueaza si pentru militarii activi, in L. 263/2010 unde art. 100 c) anuleaza efectele art. 18 c).
  • Exemplul 1: suprapunere condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii”:
- la art. 22 (1) „b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.”
  • ExempluL 2: suprapunere condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii” cu grupa civila I, in urma careia tot personalul din grupa ALTE CONDITII pierde.
- la art. 29 „Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;

b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;

c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;

In spiritul HG 1294/2001 si al acestui art. 29 din proiect, trebuia exclusa grupa ALTE CONDITII de la pct. c) si introdus un nou punct, astfel: „d) pentru activitatea desfăşurată în alte conditii, 66%”.

In exemplele date, intre seful unei microstructuri din grupa CONDITII SPECIALE (de exemplu: sef birou financiar) si un militar oarecare din grupa de risc extrem denumita ALTE CONDITII (exemplu: cercetas prin parasutare, alpinist, pilot) – se instaureaza in mod artificial un tratament egal, desi fac parte 2 din grupe de munca cu risc diferit asupra vietii si starii de sanatate, anuland astfel efectele de diferentiere de tratament la pensionare acordat de HG 1294/2001. Pe de alta parte, referirile la grupa I si II de munca, anuleaza sensul existentei grupele de munca pentru militari, unde dupa HG 1294/2001 – sunt, in realitate 3 grupe de munca.

Nu in ultima instanta, diferentiarea grupelor de munca intre personalul militar fata de personalul civil, este conditie elementara din urmatorul motiv: in caz de conflict armat, pilotul civil nu este expus interceptarii (intentionate) de catre de sistemele antiracheta, ci doar pilotul militar, prin urmare – desi sunt tot piloti, riscurile profesionale sunt diferite. In caz de conflict, nici juristul civil de la o societate comerciala oarecare, nu este supus (intentionat) riscului la care este supus juristul care profeseaza intr-o unitate militara, acea unitate fiind deja tinta in caz de conflict – prin urmare, fiind juristi si unii si altii, doar juristul din structurile militare este tinta, nu si cel de la o societate comerciala, etc.

In concluzie, se impune diferentierea neta intre grupa CONDITII SPECIALE si grupa ALTE CONDITII, in spiritul HG 1294/2001 si al existentei grupelor de munca in general, ceea ce inseamna ca in aplicatia financiara 12 luni vechime suplimentara= majorare punctaj 100% si nu 50%.


C.2) Apar prevederi datorate probabil confuziei dintre grupele de munca militare si cele civile sau initiatorul proiectului a luat in calcul grupele de munca dupa Decretul 247/1977 abrogat in 2001 si nu pe cele din HG 1294/2001, rezultatul fiind un tratament diferentiat in cadrul aceleiasi grupe de munca, ceea ce nu este firesc.

Exemplul 1: Art. 22 (2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi". Se observa ca este extras doar partial personalul incadrat conform HG 1294/2001 in grupa ALTE CONDITII care beneficiaza de aceste facilitati si nu se face referire la intreg personalul din aceasta grupa de risc profesional. De ce parasutistii, pirotehnistii, orice militar pe timp de campanie, cercetasii prin parasutare sau alpinistii din trupele de V.M. care fac parte tot din grupa ALTE CONDITII si sunt supusi tot unor riscuri extreme, nu sunt inclusi la acest alineat alaturi de personalul exemplificat? Modificarea stricta care se impune este: (2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în grupa de munca ALTE CONDITII beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.”

Exemplul 2: Art. 30 - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
  • a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
  • b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
  • c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;"
Subpunctul c) trebuie retranscris de fapt dupa exemplul primelor 2 subpuncte, prin urmare acesta trebuie sa devina c) 2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în ALTE CONDITII” si aici sunt prevazute toate situatiile, inclusiv cele descrise la alineatul c) in forma sa initiala. HG 1294/2001 prevede oricum la grupa de munca ALTE CONDITII că personalul din „Unitatile militare in timpul starii de urgenta sau de asediu, mobilizarii, al campaniei, ori al participarii la misiuni temporare conduse de O.N.U., N.A.T.O., U.E., O.S.C.E. sau tip coalitie si initiative regionale” beneficiaza la pensionare de 2 ani pentru fiecare an lucrat in asemenea conditii. Prin urmare, modificarea propusa privind referinta simpla la grupa ALTE CONDITII, cuprinde toate situatiile exemplificate in proiect, insa in spiritul complet al HG 1294/2001 si al articolului in sine.


NOTA SPECIALA: Personalul Filialei 1 SCMD Curtea De Arges are 3 caracteristici comune:

- provine preponderent din grupa de risc extrem denumita ALTE CONDITII acordata pentru desfasurarea urmatoarelor activitati in cariera: pilotaj militar, alpinism militar, cercetare prin parasutare, parasutism, scafandrerie, participare la misiuni in teatrele de operatii, pirotehnie;
- aproape toti membrii filialei au pensiile diminuate cu un procent mediu de cca. 25%;
- aproape toti membrii filialei sunt pensionati dupa anul 2001;

Cauza principala a acestor scaderi abrupte de cuantum este aceea ca prin OUG 1/2011, art. 14 c) din anexa 3, anuleaza efectele art. 3 (3) c) din aceeasi anexa, astfel ca membrilor filialei le este acordata o majorare de punctaj de 50%, la fel ca personalului din grupa de risc inferior denumita CONDITII SPECIALE de la art. 3 (3) b).

Problema de fond este aceea ca in baza art. 3(3) din anexa nr. 3, grupa CONDITII SPECIALE beneficiaza de 6 luni suplimentare la fiecare an lucrat in asemenea conditii, iar grupa ALTE CONDITII de 12 luni la fiecare an lucrat in asemenea conditii si totusi aplicatia financiara de la art. 14 c) determina ca intre cele 2 grupe sa nu mai existe nu exista nicio diferenta de calcul al pensiei.


D. Propuneri adiacente proiectului de lege a pensiilor militare care necesita implementare urgenta

Pe baza celor expuse la pct. C, intrucat activitatea comisiei se extinde si la analiza OUG 1/2011 si a L. 263/2010, solicitarea filialei catre comisie este de a lua in considerare situatia creata celor din grupa ALTE CONDITII.

Propunerea filialei in acest sens este ca in paralel cu procesul de elaborare a proiectului legii pensiilor militare care totusi va dura – este evident, comisia sa incerce sa initieze modificarea prin ordonanta de urgenta a prevederilor art. 14 c) din OUG 1/2011 si ale art. 100 c) din L. 263/2010, astfel incat punctajul pentru anii lucrati in grupa ALTE CONDITII sa fie majorat cu 100%, nu tot cu 50% ca la CONDITII SPECIALE. Din simularile membrilor filialei nu se dubleaza pensiile asa cum s-ar crede la prima vedere, ci se recupereaza in mare parte din procentele de 20%-30% cu care sunt diminuate pensiile celor din ALTE CONDITII acum, nici macar asa nu s-ar ajunge la cuantumul din decembrie 2010, dar cel putin s-ar apropia semnificativ.

Concluzia filialei: proiectul de lege este un proiect pur contabil, cu multiple „portite de orientare financiara” pentru categorii de personal care nu au legatura cu cariera militara reala, proiectul nu are la baza conceptul de pensie militara ca parte integranta a sistemului de management al unei cariere militare standard NATO, nu diferentiaza corect grupele de munca si nu respecta regulile de baza care sa vizeze eficienta personalului in serviciul militar.

Dl. ministru Dobritoiu este un militar de cariera in adevaratul sens al cuvantului si un general NATO stralucit, in mod cert cunoaste ceea ce inseamna management de cariera militara standard NATO, insa din punct de vedere politic se intampla ceva cu dumnealui din moment ce nu implementeaza elemente simple si logice in ceea ce priveste pensiile militare. La aceasta data, in urma lipsei de implicare politica a generalului in rezerva Cornel Dobritoiu sau poate ca se implica insa nu este sprijinit de coalitia politica din care face parte, rezervistii tot pensii diminuate au, iar in cadrul militarilor activi exista deja subofiteri si ofiteri cu varsta peste 50 de ani in functii combatante care si-au depasit deja limita de uzura si randament in serviciul militar.

Nota: Urmeaza partea a III-a - cea care vizeaza amendarea efectiva a proiectului, care inseamna in fapt o revizuire in raport de 3/4 a proiectului initial.